La ridicarea oricăror structuri metalice, unul dintre cei mai importanți indicatori este fiabilitatea și rezistența lor la sarcini și alte efecte mecanice. Printre principalele proprietăți fizice se numără rezistența la tracțiune a metalului. Aceasta este luată în considerare în industria metalurgică, garantând astfel siguranța structurilor și produselor metalice.
Conținut
Rezistența la tracțiune: ce înseamnă acest termen?
Rezistența la tracțiune se mai numește și rezistență la rupere sau rezistență la tracțiune. Acesta este un indice mecanic specific care caracterizează un metal prin luarea în considerare a proprietăților sale de rezistență la tracțiune. Mai simplu spus, arată care este cea mai mare tensiune de tracțiune, astfel încât să se poată determina câtă sarcină maximă poate fi aplicată produsului. Odată ce sarcina depășește limita maximă admisă, metalul va ceda și se va prăbuși.
Valoarea este notată cu Rm. Pentru a o determina, în laboratoarele metalurgice se efectuează teste speciale pe eșantioane în formă de tijă.
Efectuarea de teste pentru determinarea indicelui și calcule
Pentru a efectua testele, se folosesc bancuri de testare speciale, pe lângă epruvete. Aici este fixat un capăt al eșantionului de tijă metalică care urmează să fie testat. La capătul opus al acesteia este conectat atașamentul dispozitivului de acționare. Apoi, actuatorul (poate fi electromecanic, hidraulic — depinde de tipul de material testat) creează o anumită sarcină și crește treptat.
După aceea, sistemul de control fixează indicatorii forței de tracțiune, măsoară alungirea, permite urmărirea tuturor celorlalte tipuri de deformare a probei (există mai multe dintre ele, dar pentru rezultat este important să se fixeze rezidualul (plastic), acesta apare înainte de stabilirea rezistenței la tracțiune a metalului la rupere).
O diagramă este construită din datele intermediare, apoi datele sunt calculate folosind formula:
- So — aria secțiunii transversale;
- Fm — limita maximă a forței de tracțiune înregistrată în timpul încercării.
Procedura de încercare și cerințele sunt stabilite prin standarde internaționale:
- ISO 6892 este necesar pentru metal;
- pentru compozite și epruvete din plastic — ISO 527.
În caracteristicile materialului, acest indice este indicat fie în megapascali, fie în N/mm².
Tipuri de limite de rezistență și de ce sunt ele luate în considerare?
Indicatorul luat în considerare este o proprietate mecanică foarte importantă a oțelului, aliajelor, metalelor și, în principiu, a oricărui material compozit. Este necesar să se efectueze calcule ale capacităților de rezistență ale structurii și pieselor și deja pe baza acestora se ia decizia privind domeniul de aplicare.
Limitele de rezistență, de fapt, sunt mai multe:
- în tensiune (discutată mai sus);
- în compresie (arată cât de mult este capabil metalul să reziste presiunii externe);
- la încovoiere (pentru multe piese, este importantă o anumită flexibilitate a materialului);
- rezistența la torsiune (importantă pentru fabricarea, de exemplu, a arborilor de transmisie care transmit cuplul).
